Despre starea de greață în sarcină

Scriu acest articol inspirată de întrebările uneia dintre viitoare mamici care, la un seminar despre alimentația în sarcină, m-a întrebat dacă poate face ceva pentru a crește șansele de a avea un bebeluș sănătos. De ce zicea asta? Pentru că toate cele 4 prietene bune ale ai aveau bebeluși cu alergii sau dermatite. Și cred că același tu îl vezi și tu în jurul tău – o creștere a afecțiunilor bebelușilor și copiilor, atât la nivel cronic, cât și acut – statisticile arată creșterea incidenței astmului, autismului, diabetului, alergiilor, bolilor autoimune, dermatitelor etc

Articolul acesta este unul general – nu o să mă refer în special la niciuna dintre afecțiuni, ci, mai degrabă, îmi doresc să cresc gradul de conștientizare referitor la impactul stilului de viață al mamei din timpul sarcinii asupra sănătății fizice (dar și emoționale) a bebelușului.
Vreau să spun din capul locului că nu vreau să o iei în tragic, nu e vorba de a crea panică și de a te supra-responsabiliza, dar cred că se vorbește puțin despre aceste legături și consider că informația de acest tip face puțină lumină în a înțelege ce și de ce (ni) se întâmplă anumite lucruri.
Partea de bibliografie o găsești la finalul articolului – am pus mai multe link-uri cu explicații pentru cele mai multe din temele la care fac referire. Fiecare dintre ele merită câte un articol separat, pe care le voi scrie în măsura în care există interes din partea ta să afli mai multe.

Hai să trecem la treabă:

1. Primul factor este starea de sănătate a mamei atunci când a rămas însărcinată – „cămara” de nutrienți, starea florei, echilibrul hormonal și nu în ultimul rând, cel emoțional. O să dau câteva exemple ca să înțelegi la ce mă refer.

În primul trimestru majoritatea viitoarelor mame experimentează stări de greață și nu au un apetit foarte bun. Prioritar este somnul și ar face foarte bine să doarmă :). Ideea este că în contextul în care alimentația nu este una echilibrată și bogată în nutrienți, devine cu atât mai important să intre în sarcină cu un nivelul de nutrienți bun, atât pentru ea, cât și pentru dezvoltarea bebelușului ei. Și o să dezvolt mai jos legătura dintre câțiva nutrienți de bază și sănătatea bebelușului. În ceea ce privește hormonii, odată cu sarcina apare multe modificări, cărora femeile sunt „proiectate” să le facă față. Dar, acest lucru se întâmplă mult mai ușor când se intră în această perioadă cu hormonii echilibrați și cu emoții pozitive și bine gestionate. Ca să dau doar un exemplu, în primul trimestru activitatea tiroidei crește cu 50% și rămâne ridicată pe toată durata sarcinii, pentru că până în trimestrul al 2-lea fătul nu își poate produce hormoni tiroidieni și depinde de tiroida mamei. Un studiu publicat în 2016 în „The Lancet” arată că „hormonii tiroidieni sunt cruciali pentru dezvoltarea neurologică a bebelușului în intrauterin, pentru că regulează migrarea, prolifererarea și diferențierea celulelor neuronale ale fătului care formează mai târziu materie cenușie, precum și sinaptogeneza”. (1) În acest context, aportul de iod care susține formarea hormonilor tiroidieni este unul foarte important și în perioada sarcinii. E greu de crezut, dar lipsa iodului în sarcină reprezintă în continuare „cauza principală a retardului mental în lume” !!! (2)

A propos de nutrienți importanți în sarcină, până la finalul zilei de 22 nov 2019 poți solicita AICI acest BONUS, care este parte din programul online KIT de SARCINĂ SĂNĂTOASĂ,

Partea emoțională nu o să o dezvolt în acest articol, nici nu reprezintă aria pe care am expertiză, dar sunt multe studii care arată legătura între starea emoțională a mamei în sarcină și dezvoltarea emoțională și chiar și fizică a bebelușului. Eu o să amintesc doar că emoțiile ne impactează flora intestinală și, așa cum vei vedea, aceasta este foarte importantă pentru starea noastră generală.

2. Stilul de viață al mamei în timpul sarcinii:

a. Stresul b. Alimentația c. Somnul d. Mișcarea e. Emoțiile f. Aerul g. Expunerea la toxine

O să mă refer, pe scurt, la acest punct, aducând în atenție câteva idei despre care cred că o viitoare mamă trebuie să fie conștientă:

• Alegerile de stil de viață ale mamei din timpul sarcinii, nu numai cele alimentare, influențează expresia genelor bebelușului ei pe termen mediu și lung. Acest fapt este demonstrat de o știință care se numește epigenetica și despre care poți afla mai multe din link-urile de la finalul articolului. (3)
• Dacă mama alege să mănânce mai mult fast food sau zahăr, influențează alegerile pe care copilul ei le va face pe termen mediu
• În articolul despre alimentația în sarcină vorbesc despre principalii nutrienți din sarcină și care sunt alimentele recomandate care îi conțin. Aici aș vrea să subliniez importanța vitaminei D, pe care foarte puțin ginecologi o testează, importanța grăsimilor de tip omega 3, a colinei și a iodului. Doar ca să conștientizezi importanța vitaminei D, de exemplu, există meta-analize care au arătat legătura dintre deficiența mamei în sarcină în această vitamină și risc mai mare de preeclampsie și de diabet de sarcină, iar în ceea ce privește copilul, acesta are risc mai mare de a dezvolta astm, diabet de tip 1 și alte probleme de sănătate (tot pe fond de deficiență de vitamina D în perioada intrauterină). (4)
• De asemenea, omega 3 are un rol foarte important atât pentru dezvoltarea pe termen scurt, în intrauterin, dar și pe termen mediu și lung. Există multe studii care fac legătura între un aport corect de omega 3 în timpul sarcinii și un IQ mai ridicat al copilului, o vedere mai bună, un risc mai mic de a dezvolta alergii, intoleranțe, dermatite sau astm. Poți să afli mai multe despre acest subiect atât din articolul pe care l-am scris despre omega 3 și peștii recomandați în sarcină, precum și din sursele din bibliografie. (5)
• Despre expunerea la toxine în timpul sarcinii se vorbește destul de puțin, spre deloc. Se vorbește mult despre alimente sigure pentru a fi consumate de către gravide, dar se face referire cel mai mult la pericolul infecțiilor cu listeria, toxoplasma etc. Draga mea, în această perioadă a existenței oamenilor, avem cea mai mare expunere la toxine din istorie. Vorbim despre ierbicide, pesticide, antibiotice, hormoni și ingrediente artificiale pe care le găsim în mâncarea noastră. Toxinele există în aer, în apă, în cosmetice, în medicamente, în mașini, în case, în mobilă – există zeci de mii de tipuri. The Environmental Working Group, care are o activitate intensă în acest domeniu, a anunțat că nou născuții au aproximativ 300 de astfel de toxine în sângele lor!!! Din fericire noi avem mecanisme de detoxifiere și am scris aici despre cum funcționează acest proces minunat din corpul nostru. Totuși, e bine să știi că aceste toxine trec prin placentă de la mamă la bebeluș și că, în anumite situații, poate provoca probleme de sănătatea, dintre care amintesc astmul și alergiile. (6) Cu siguranță nu ne putem feri de tot ceea ce ne înconjoară, dar trebuie să știi că poți face și tu alegeri pentru a scădea expunerea la aceste toxine: – Contează foarte tare să folosești cosmetice din ingrediente naturale (ce pui pe piele trece direct în sânge!) – Să eviți plasticul – eventual să bei apă de la un filtru de calitate și să nu folosești recipiente de plastic, mai ales pentru alimentele calde – Să alegi produse de curățenie organice sau să le prepari tu din ingrediente naturale, cum sunt oțetul, bicarbonatul de sodiu și uleiurile esențiale – Să clătești bine hainele spălate – Să folosești alimente organice sau ceea ce nu cumperi organic să lași în apă cu oțet și bicarbonat pentru minim 10 minute. Poți folosi, de asemenea, lista creată de The Environmental Working Group de Dirty dozen pentru a prioritiza alimentele pe care este bine să le consumi organice

3. Flora mamei

Despre microbiom începe să se vorbească din ce în ce mai mult – sau așa mi se pare mie :). Microbiomul – adică totalitatea microorganismelor care trăiesc în interiorul nostru – cântărește mai puțin de 1 kg, dar, așa cum explic pe larg în programul online KIT de SARCINĂ SĂNĂTOASĂ, este extrem de important pentru sănătatea ta și a bebelușului tău, așa că ai tot interesul să știi despre el și să îl menții echilibrat.

De ce?

Microbiomul intervine în absorbția nutrienților, în detoxifiere, în sănătatea membranei intestinale, chiar și în starea ta, în apetitul tău, în poftele tale, în felul în care arăți (a propos de managementul greutății), influențându-ți chiar și funcțiile mentale.

Când este dezechilibrat, poate duce la inflamație, neuro-inflamație, obezitate, diabet, dezechilibre hormonale, depresie, anxietate. Tu și bebelușul tău aveți nevoie de un microbiom sănătos, tot așa cum aveți nevoie de apă curată, mâncare nutritivă, somn și oameni dragi în jurul vostru. Sănătatea chiar începe în intestine și o floră echilibrată este extrem de importantă pentru copilul tău. Și pentru tine! Cât timp ești însărcinată, bebelușul beneficiază de flora ta și tot aceasta reprezintă baza pentru familia lui de microorganisme.

Având în vedere toate acestea, iată ce poți tu să faci pentru a te asigura că diminuezi riscurile ca bebelușul tău să aibă probleme de sănătate:

1. Încă dinainte de a rămâne însărcinată, să mănânci cât mai curat și îți schimbi stilul de viață pentru a fi cât mai sănătos 2. Dacă ești deja însărcinată, nu e prea târziu nici pentru tine să schimbi alimentația și stilul de viață 3. Redu expunerea la toxicitate, așa cum am menționat la acel punct 4. Ai grijă de flora ta: diminuează stresul, mâncarea procesată, medicamentele; mănâncă alimente fermentate, legume și ia prebiotice și probiotice 5. Înconjoară-te de oameni care îți cresc vibrația și nivelul de energie 6. Fă mișcare, dacă se poate în aer liber 7. Petrece timp în natură și mai puțin în fața ecranelor (mai ales înainte de somn)

Dacă ești interesată de aceste subiecte și te întrebi ce înseamnă „schimbare de stil de viață”, „alimentație curată” sau microbiom:

Poți descărca GRATUIT un meniu pe 3 zile și recomandări pentru perioada sarcinii

Poți urma în ritmul tău programul online KIT de SARCINĂ SĂNĂTOASĂ (nutriție prenatală și stil de viață) pe care îl poți achiziționa cu 10% discount până în ziua de 22 nov (cod BONUSLIVE).
Poți urmări pe grupul Mame cu poftă de viață live-urile despre alimentația și stilul de viață în sarcină

Încă o dată vreau să spun că acest articol nu are rolul de a te speria, ci doar de a te informa. Știu că „nu vrem să punem răul înainte” și că preferăm să ne gândim că „nu o să ni se întâmple nouă”. E bine și recomandat să gândim pozitiv, dar e și mai bine să fim informați și să gândim în termeni de „prevenție”, și nu doar de reacțiune la posibile reacții ale organismului. Am adăugat partea de studii și de „ce se întâmplă dacă” doar pentru a te convinge că nu e doar o opinie a mea, ci sunt chestiuni susținute științific.
Sper ca informația să îți fie de folos și să te ajute să înțelegi mai bine maniera în care sunt legate toate aspectele vieții noastre.
Pentru fiecare din aceste puncte există soluții, nu vorbim despre o fatalitate căreia n-ai cum să îi faci față, dar e important să știi ce să urmărești și ce să faci pentru a fi și tu și bebelușul tău cât mai în formă.
Cu mare drag!
Claudia

Surse și bibliografie:

1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26497402
2. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2453047/
3. Epigenetic’s: What Makes Us Who We Are?; Epigenetic’s and the influence of our genes: Courtney Griffin TED X Talk
4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23311886; https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19365260
5. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17307104; https://vimeo.com/325669336?ref=fb-share&fbclid=IwAR08QqrKH5i_30n4mOB1aH6MFDiIHKZ1jFkxhZ8eRgRNUzDnenZAr3lZpko
6. https://embed.ted.com/talks/tyrone_hayes_penelope_jagessar_chaffer_the_toxic_baby#; https://www.askdrsears.com/topics/feeding-eating/family-nutrition/pesticides; https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4214967/; https://www.youtube.com/watch?v=MkRqaRQRZyo&feature=youtu.be
7. Human Microbiome May Be Seeded Before Birth This Is Your Body on Microbes Probiotics: How Good Are These ‘Good’ Bacteria? PUB MED – Gut microbes, diet, and cancer. Human Microbiome Project PUB MED-Relevance of pre- and postnatal nutrition to development and interplay between the microbiota and metabolic and immune systems https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0022395615000655